reduceri si promotii 2018
Definitie minim - ce inseamna minim - Dex Online
Alege sensul dorit: minim - adjectiv minim - substantiv neutru

minim definitie

MÍNIM, -Ă adj. Cel mai mic posibil; neînsemnat, foarte mic, neglijabil. // s.n. 1. Valoarea cea mai mică pe care o poate lua o mărime variabilă. 2. Centru de joasă presiune atmosferică. 3. Categorie de greutate la box pentru juniorii între 42 și 45 kg. [Cf. fr. minime, lat. minimus]. adjectiv minim

*mínim, -ă adj. (lat. minimus, superlativu d. parvus, mic. V. minor). Foarte mic, cel maĭ mic: o sumă minimă, cantitatea minimă e de un litru pe oră. S. n., pl. e. Cel maĭ jos grad, cea maĭ mică intensitate, extensiune saŭ cantitate considerată ca limită: minimu ĭuțeliĭ, pedepseĭ, prețuluĭ. Ca adv. se întrebuințează latinu minimum [n. d. minimus], cel puțin: o temperatură de minimum 8 grade deasupra luĭ zero, o pedeapsă de minimum zece anĭ. Se zice și ca s. n. fără pl. un maximum de pedeapsă. – Și minimal (germ. minimal). V. maxim. adjectiv minim

mínim1 adj. m., pl. mínimi; f. mínimă, pl. mínime adjectiv minim

mínim2 s. n., pl. mínimuri adjectiv minim

minim a. foarte mic: sumă minimă. ║ n. 1. cea mai mică dintre cantitățile de aceeaș natură; 2. cel mai mic posibil: a aplica minimul pedepsei. adjectiv minim

MÍNIM2, -Ă, minimi, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care are dimensiunile, durata, intensitatea, valoarea etc. cea mai mică; foarte mic, neînsemnat, neglijabil, minimal. 2. S. f. Spec. Cea mai mică valoare pe care o poate avea, într-un anumit interval, o funcție sau o cantitate variabilă. ♦ Centru de joasă presiune atmosferică. 3. S. f. Categorie de greutate la box pentru juniorii între 42 și 45 kg. – Din lat. minimus, fr. minime. adjectiv minim

MÍNIM s.n. Limită inferioară în ceea ce privește cantitatea, calitatea etc. [Pl. -uri, var. minimum s.n. / < fr., lat. minimum]. substantiv neutru minim

MÍNIM, -Ă adj. Cel mai mic posibil; neînsemnat, foarte mic, neglijabil. // s.n. 1. Valoarea cea mai mică pe care o poate lua o mărime variabilă. 2. Centru de joasă presiune atmosferică. 3. Categorie de greutate la box pentru juniorii între 42 și 45 kg. [Cf. fr. minime, lat. minimus]. substantiv neutru minim

*mínim, -ă adj. (lat. minimus, superlativu d. parvus, mic. V. minor). Foarte mic, cel maĭ mic: o sumă minimă, cantitatea minimă e de un litru pe oră. S. n., pl. e. Cel maĭ jos grad, cea maĭ mică intensitate, extensiune saŭ cantitate considerată ca limită: minimu ĭuțeliĭ, pedepseĭ, prețuluĭ. Ca adv. se întrebuințează latinu minimum [n. d. minimus], cel puțin: o temperatură de minimum 8 grade deasupra luĭ zero, o pedeapsă de minimum zece anĭ. Se zice și ca s. n. fără pl. un maximum de pedeapsă. – Și minimal (germ. minimal). V. maxim. substantiv neutru minim

MÍNIM1, minimuri, s. n. Minimum (2). ◊ Minim de trai = cantitate de bunuri și de servicii strict necesare întreținerii vieții unei persoane sau a unei familii, la un anumit grad de dezvoltare a societății. – Din minimum, prin apropiere de minim2. substantiv neutru minim

minimum adv. cel mai puțin. substantiv neutru minimum

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului minim

minim   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular minim minimul minimă minima
plural minimi minimii minime minimele
genitiv-dativ singular minim minimului minime minimei
plural minimi minimilor minime minimelor
minim   adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular minim minimul
plural minimi minimii
genitiv-dativ singular minim minimului
plural minimi minimilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z