mimic definitie

MÍMIC, -Ă adj. Referitor la mim sau la mimică; de mim. [Cf. fr. mimique, lat. mimicus, gr. mimikos]. adjectivmimic

*mímic, -ă adj. (lat. mimicus, vgr. mimikós). Relativ la mimĭ (mime): scenă mimică. Care imitează pin [!] gesturĭ o mișcare, o vorbă a cuĭva: limbaj mimic. S. m. Autor de mimĭ (mime). S. f., pl. e și ĭ. Arta de a imita pin gesturĭ. adjectivmimic

MÍMIC, -Ă, mimici, -ce, adj. 2. Care se referă la mim (2) sau la mimică (1); de mim (2). – Din fr. mimique. adjectivmimic

mímic adj. m., pl. mímici; f. mímică, pl. mímice adjectivmimic

mimic a. 1. relativ la mimi: scenă mimică; 2. care imitează prin gesturi: acțiune mimică. adjectivmimic

MÍMIC, -Ă, mimici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Arta de a exprima pe scenă, prin mișcările feței (și prin gesturi), sentimente și idei. ♦ Ansamblu de modificări ale fizionomiei, care exteriorizează anumite sentimente sau gânduri; expresie a feței, mină². 2. Adj. Care se referă la mim (2) sau la mimică (1); de mim (2). – Din fr. mimique. adjectivmimic