mițós, -oásă adj. (d. miță). Lățos, flocos: cojoc mițos. adjectiv mițos
mițós adj. m., pl. mițóși; f. mițoásă, pl. mițoáse adjectiv mițos
mițos a. cu peri lungi: cojoc mare mițos POP. [V. mițe]. adjectiv mițos
MIȚÓS, -OÁSĂ, mițoși, -oase, adj. (Despre blană, lână sau obiecte de blană, de lână) Cu fire lungi, crețe și bogate; flocos; (despre animale) care are blana, lâna cu fire lungi și dese. – Miță + suf. -os. adjectiv mițos
| mițos | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | mițos | mițosul | mițoasă | mițoasa |
| plural | mițoși | mițoșii | mițoase | mițoasele | |
| genitiv-dativ | singular | mițos | mițosului | mițoase | mițoasei |
| plural | mițoși | mițoșilor | mițoase | mițoaselor | |