reduceri si promotii 2018
Definitie mișca - ce inseamna mișca - Dex Online

mișca definitie

míșcă (míște), s. f. – Batistă legată cu care se dau lovituri la mîini, într-un joc de copii. Bg. miška „șoarece” (Candrea). substantiv feminin mișcă

míșcă f., pl. șcĭ (vest) și ștĭ, ște (bg. rut. miška, șoricel). Sud. Țușcă, basma răsucită și înodată cu care copiiĭ se bat la palmă la jocu de arșice. V. motîlcă. substantiv feminin mișcă

mișc, a v. tr. (din a micĭca, cum se maĭ zice în Meglenia. – miștĭ, mișcă; să miște. V. vîșc și pișc). Scot dintr´o pozițiune, daŭ maĭ în colo [!], trag maĭ în coace: vîntu mișcă frunzele. Agit, scutur: a mișca mînile [!] de furie. Fig. Emoționez, turbur [!]: sinceritatea cu care a vorbit ĭ-a mișcat pe toțĭ. V. refl. Îmĭ schimb pozițiunea: leneșu nicĭ nu se mișca, oameniĭ nu simt că pămîntu se mișcă. Mă deranjez, mă ostenesc pentru cineva orĭ ceva, sar în ajutor: nimenea [!] nu s´a mișcat cînd a strigat el. Fig. Simt emoțiune, îs în ferbere [!], clocotesc, mă agit: toțĭ s´aŭ mișcat la sunetu trompeteĭ. V. intr. Rănitu maĭ mișca la sosirea mediculuĭ, nu mișca în front! Mișcă saŭ mișcă-te! 1. începe a lucra, urnește-te, pornește, 2. pleacă, disparĭ din ochiĭ meĭ! V. urnesc. verb tranzitiv mișc

mișcá (míșc, mișcát), vb.1. A muta, a agita. – 2. A impresiona, a înduioșa. – 3. A se pune în mișcare. – Megl. micicari. Origine îndoielnică. Pare să provină din lat. mĭscῑre „a agita” (› sp. mecer, cf. Corominas, III, 315), prin intermdiul unui der. de tipul *mĭscĭcāre, al cărui rezultat normal ar fi *mișčcare, cf. megl. Der. directă din lat. miscēre (Philippide, Principii, 48), din *micĭcāre în loc de micāre (Candrea, Rom., XXXI, 313), sau din sl. mykati sę „a parcurge, a străbate” (Cihac, 177) nu pare posibilă. – Der. mișcăcios, adj. (mobil); mișcare, s. f. (agitare; emoție); mișcător, adj. (mobil). Cf. nișcorici. verb tranzitiv mișca

mișca, mișc I. v. i. a dovedi oarecare pricepere, a ști să se descurce II. v. r. a progresa verb tranzitiv mișca

mișcá (a ~) vb., ind. prez. 2 sg. miști, 3 míșcă; conj. prez. 3 să míște verb tranzitiv mișca

mișcà v. 1. a scoate din locul ce ocupă, a porni din loc: a mișca scaunul mai încolo; 2. a pune în mișcare, a agita: a mișca mâinile și picioarele; 3. fig. a turbura, a atinge sufletele: nu-l poți mișca pe acest om în niciun chip; 4. a merge undeva: mișcă-te odată; 5. a se turbura, a fi în fierbere: toată lumea s´a mișcat. [Meglen micicà, de origină necunoscută]. verb tranzitiv mișcà

MIȘCÁ, mișc, vb. I. 1. Intranz., refl. și tranz. A ieși sau a face să iasă din starea de repaus, de imobilitate; a(-și) schimba locul, poziția. ◊ Expr. (Intranz.; fam.) A mișca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș. ♦ Tranz. și refl. A pune sau a fi în funcțiune, a face să funcționeze sau a funcționa. 2. Refl. și intranz. A porni din loc, a începe să se deplaseze în spațiu, a înainta. ♦ Refl. A frecventa o anumită societate, a veni în contact cu... 3. Refl. și intranz. A ieși din pasivitate; a acționa; a se strădui. ♦ Refl. (Despre grupuri sociale, colectivități) A se împotrivi, a se agita, a se revolta. 4. Intranz. Fig. (Fam.) A dovedi (oarecare) pricepere, a ști să se descurce. ♦ (Despre acțiuni, întreprinderi) A da rezultate satisfăcătoare. 5. Tranz. Fig. A determina pe cineva să acționeze; a îndemna, a însufleți. 6. Tranz. A impresiona, a emoționa; a înduioșa. – Et. nec. verb tranzitiv mișca

a nu mișca un deget expr. a nu se implica deloc (într-o acțiune), a nu participa (la ceva), a nu face nimic. verb tranzitiv anumișcaundeget

a mișca din urechi expr. a mitui, a da mită. verb tranzitiv amișcadinurechi

a se mișca ca melcul expr. (peior.d. oameni) a fi lent în mișcări. verb tranzitiv asemișcacamelcul

mișcă-ți trei litere de aici! expr. (eufem., glum.) fă-mi loc!, pleacă!, șterge-o! verb tranzitiv mișcățitreiliteredeaici

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului mișca

mișca   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) mișca mișcare mișcat mișcând singular plural
mișcând mișcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) mișc (să) mișc mișcam mișcai mișcasem
a II-a (tu) miști (să) miști mișcai mișcași mișcaseși
a III-a (el, ea) mișcă (să) mișcai mișca mișcă mișcase
plural I (noi) mișcăm (să) mișcăm mișcam mișcarăm mișcaserăm
a II-a (voi) mișcați (să) mișcați mișcați mișcarăți mișcaserăți
a III-a (ei, ele) mișcă (să) miște mișcau mișca mișcaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z