metamorfoză definitie

METAMORFÓZĂ s.f. Transformare a formei unor animale (insecte, batracieni etc.) în cursul dezvoltării lor de la ou la faza de maturitate. ♦ Transformare, schimbare a unei ființe într-un lucru, într-o plantă etc.). [< fr. métamorphose, cf. lat., gr. metamorphosis < gr. meta – schimbare, morphe – formă]. substantiv feminin metamorfoză

*metamorfóză f., pl. e (vgr. metamórphosis = lat. trans-formátio). Transformare, prefacere (de ex., o ființă într´alta saŭ într´un lucru): metamorfozele mitologiiĭ. Schimbarea formeĭ saŭ structuriĭ la animale și minerale: insectele trec pin [!] multe metamorfoze. Schimbare (evoluțiune) în avere, caracter, situațiune: Ce metamorfoză în acest om; odată era risipitor, și acuma-ĭ avar! substantiv feminin metamorfoză

metamorfóză s. f., g.-d. art. metamorfózei; pl. metamorfóze substantiv feminin metamorfoză

metamorfoză f. 1. Mit. schimbarea unei forme într’alta, operată de zei: schimbarea Daphnei în dafin; 2. schimbarea de formă ce încearcă unele animale și in special insectele: metamorfoza omidei în fluture; 3. fig. schimbare completă: era avar, e risipițor, ce metamorfoză; 4. pl. titlul unei poeme mitologice de Ovidiu. substantiv feminin metamorfoză

METAMORFÓZĂ, metamorfoze, s. f. 1. Totalitatea transformărilor biologice pe care le suferă unele animale inferioare în cursul dezvoltării lor de la ieșirea din ou până la faza de adult. 2. Transformare morfologică și funcțională a unor organe ale plantelor. 3. Transformare, schimbare a înfățișării sau, fig., a caracterului, a felului de a fi al unei persoane; p. gener. transformare a unei ființe, a unui obiect etc. 4. (Mitol.) Transformare a unei ființe umane în animal, în plantă sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphose. substantiv feminin metamorfoză

metamorfozá (a ~) vb., ind. prez. 3 metamorfozeáză verb tranzitiv metamorfoza

METAMORFOZÁ vb. I. refl. A suferi o metamorfoză. ♦ (Fig.; despre oameni) A-și schimba înfățișarea, caracterul; a se transforma (treptat). [< fr. métamorphoser]. verb tranzitiv metamorfoza

metamorfozà v. 1. a (se) schimba printr’o metamorfoză; 2. fig. a transforma complet: nenorocirile l’au metamorfozat. verb tranzitiv metamorfozà

METAMORFOZÁ, metamorfozez, vb. I. 1. Refl. (Despre unele animale inferioare) A se dezvolta prin metamorfoză. 2. Refl. și tranz. A căpăta sau a face să capete altă figură, altă înfățișare; fig. a(-și) schimba caracterul, firea, comportarea. ♦ (Mitol.) A (se) preface în plantă, în animal sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphoser. verb tranzitiv metamorfoza

*metamorfozéz v. tr. (d. metamorfoză; fr. métamorphoser). Transform, prefac, schimb: a metamorfoza apa´n vin, un avar în risipitor. verb tranzitiv metamorfozez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului metamorfoză

metamorfoză   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular metamorfo metamorfoza
plural metamorfoze metamorfozele
genitiv-dativ singular metamorfoze metamorfozei
plural metamorfoze metamorfozelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z