mesianism definitie

credit rapid online ifn

MESIANÍSM s.n. Credință într-un mântuitor divin al lumii, care apare în dogmele mozaice și creștine; curent filozofic idealist, bazat pe idei mistice-religioase, mesianice. ♦ Atitudine profetică. [< fr. messianisme, cf. ebr. Mesia – mântuitor]. substantiv neutrumesianism

*mesianízm n. (fr. messianisme). Credință în mesia. substantiv neutrumesianizm

credit rapid online ifn

mesianísm (-si-a-) s. n., (idei) pl. mesianísme substantiv neutrumesianism

MESIANÍSM, (2) mesianisme, s. n. 1. Credința în Mântuitorul divin al lumii, care stă la baza religiei mozaice și a celei creștine. 2. Doctrină sau atitudine caracterizată prin credința apariției unui salvator care să instaureze o ordine a dreptății, păcii și fericirii. [Pr.: -si-a-] – Din fr. messianisme. substantiv neutrumesianism

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimesianism

mesianism  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mesianism mesianismul
plural mesianisme mesianismele
genitiv-dativ singular mesianism mesianismului
plural mesianisme mesianismelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z