meschin definitie

MESCHÍN adj. 1. Zgârcit, mic la suflet, preocupat de interese mărunte; egoist. 2. Mic, neînsemnat; lipsit de grandoare. [Cf. fr. mesquin, it. meschino]. adjectiv meschin

meschín (meschínă), adj. – Cărpănos. It. meschino, cf. fr. mesquin.Der. meschinătate, s. f.; meschinărie, s. f., din fr. mesquinerie. adjectiv meschin

*meschín, -ă adj. (fr. mesquin, d. it. meschino, care e ar. maskin și meskin, sărac). Calicos, sărăcăcĭos, prea economic: gospodărie meschină, prînz meschin. Fig. Ignobil: sentimente meschine. Adv. În mod meschin: a te purta meschin. adjectiv meschin

meschín adj. m., pl. meschíni; f. meschínă, pl. meschíne adjectiv meschin

meschin a. 1. sgârcit, calic; om meschin; 2. de înfățișare sărăcăcioasă (= fr. mesquin). adjectiv meschin

MESCHÍN, -Ă, meschini, -e, adj. 1. Preocupat de interese mărunte. ♦ Lipsit de generozitate, de noblețe sufletească, mic la suflet, egoist, josnic, murdar. ♦ Care arată sau trădează lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime sufletească. Interese meschine. 2. (Mai ales despre abstracte) Lipsit de importanță; neînsemnat, mărunt, banal. 3. (Despre construcții, părți de construcții etc.) Sărăcăcios. ♦ Lipsit de măreție; mic. – Din fr. mesquin. adjectiv meschin

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului meschin

meschin   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular meschin meschinul meschi meschina
plural meschini meschinii meschine meschinele
genitiv-dativ singular meschin meschinului meschine meschinei
plural meschini meschinilor meschine meschinelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z