MERLÓT s.n. Soi de viță de vie de origine franceză, cu ciorchini cilindrici și boabe mici, negre și rotunde. ♦ Vin obținut din strugurii acestei vițe. [< fr. merlot]. substantiv neutrumerlot
MERLÓT, merlot-uri, s. n. Soi de viță-de-vie de origine franceză, cu struguri cilindrici, cu bobul negru, rotund și mic, care produce vinuri roșii superioare. [Pr.: merló] – Din fr. merlot. substantiv neutrumerlot
merlot substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | merlot | merlotul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | merlot | merlotului |
plural | — | — |