mercurial definitie

MERCURIÁL s.n. Listă de prețuri afișată în piețe sau tipărită în ziare. [Pron. -ri-al. / < fr. mercuriale, cf. Mercur – zeu roman, protectorul negoțului și al navigației]. adjectivmercurial

MERCURIÁL, -Ă adj., s.n. (Medicament) care conține mercur; de mercur, cu mercur. [Pron. -ri-al. / < fr. mercuriel]. adjectivmercurial

*mercuriál, -ă adj. (lat. mercurialis). Care conține mercur: sărurĭ mercuriale. Făcut cu mercur: fricțiunĭ mercuriale. Cauzat de mercur: salivațiune mercurială. S. f. O plantă eŭforbiacee numită pop. slăbănog și trepădătoare, fiindcă are proprietățĭ laxative (mercurialis annua), și breĭ saŭ buruĭană cînească [!] (mercurialis perennis). În vechime, în Francia, adunare a corpuluĭ judiciar ținută în prima Mercure după vacanță și în care prezidentu ținea un lung discurs despre mersu justițiiĭ. Discurs pe care-l pronunță azĭ în Francia prezidențiĭ la deschiderea tribunalelor și curților. Fig. Ocară, mustrare severă. adjectivmercurial

mercuriál² (-ri-al) s. n., pl. mercuriále adjectivmercurial

mercuriál¹ (-ri-al) adj. m., pl. mercuriáli; f. mercuriálă, pl. mercuriále adjectivmercurial

MERCURIÁL¹, mercuriale, s. n. Listă zilnică oficială de prețuri la produsele alimentare, care se afișează în piețe. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriale. adjectivmercurial

MERCURIÁL², -Ă, mercuriali, -e, adj. De mercur, pe bază de mercur, cu mercur. Alifie mercurială. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriel, lat. mercurialis. adjectivmercurial