menuet definitie

credit rapid online ifn

MENUÉT s.n. Vechi dans popular francez, liniștit și plin de grație; melodia acestui dans. ♦ Parte a unei simfonii, a unei sonate etc., care se execută în trei timpi, urmând după un adagio sau un andante. [Pron. -nu-et, pl. -te, -turi. / < fr. menuet, cf. it. menuetto, germ. Menuett]. substantiv neutrumenuet

*menuét n., pl. e (fr. menuet, d. menu, care e lat. minútus, și rom. mărunt. V. minavetă). Un vechĭ dans în treĭ timpurĭ, cu pașĭ mărunțĭ, de un caracter grav, cu reverențe între cavaler și damă: menuetu era în vogă pin [!] seculu [!] XVIII. Melodia după care se dansează. Bucată (de ordinar pe 8ǀ4), care vine după un adagio saŭ andante într´o sonată, sinfonie orĭ alt-ceva. substantiv neutrumenuet

credit rapid online ifn

menuét (-nu-et) s. n., pl. menuéte substantiv neutrumenuet

menuet n. danț francez din secolul al XVII-lea ce se juca cu o cadență gravă: monotonul menuet, danțul clasic al saloanelor europene FIL. substantiv neutrumenuet

MENUÉT, menuete, s. n. Numele unui dans de origine franceză, cu caracter ceremonios și mișcare moderată, devenit cu timpul dans de curte și apoi de salon; melodie după care se execută acest dans. ♦ A treia parte a simfoniei clasice. [Pr.: -nu-et.Pl. și: menueturi] – Din fr. menuet. substantiv neutrumenuet

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimenuet

menuet  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular menuet menuetul
plural menueturi menueturile
genitiv-dativ singular menuet menuetului
plural menueturi menueturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z