memorial definitie

MEMORIÁL, memorialuri, s. n. (Înv.) 1. Memoriu servind la rezolvarea unei afaceri diplomatice. 2. Lucrare, scriere care conține memoriile cuiva, însemnări dintr-o călătorie etc. [Pr.: -ri-al] – Fr. mémorial (lat. lit. memoriale). substantiv neutrumemorial

*memoriál, -ă adj. (lat. memorialis): Care ajută memoria, care aduce aminte: monument memorial. S. n., pl. e (lat. memoriale). Memoriŭ, registru, lucrare în care-s însemnate lucrurile de care vreĭ să-țĭ aducĭ aminte: Memorialu din Sfînta Elena (o carte scrisă de Las Cases despre Napoleon I). Memoriŭ care servește ca instrucțiune într´o afacere diplomatică. Registru (jurnal) al unuĭ comerciant saŭ bancher. Monument comemorativ. substantiv neutrumemorial

memorial n. operă în care se află conservate amintirile cuiva. substantiv neutrumemorial

memoriál² (-ri-al) s. n., pl. memoriále substantiv neutrumemorial

MEMORIÁL s.n. 1. Scriere literară înrudită cu însemnările de călătorie și cu memoriile, în care se consemnează anumite realități. 2. Monument sau inscripție comemorativă. [Pron. -ri-al, pl. -le, -luri. / < fr. mémorial, it. memoriale, engl. memorial, cf. lat. (liber) memorialis – carte de însemnări]. substantiv neutrumemorial

MEMORIÁL, -Ă, memoriali, -e, s. n., adj. I. S. n. 1. Specie literară, asemănătoare cu însemnările de călătorie și cu memoriile, care consemnează observații științifice, amintiri ori impresii personale asupra faptelor sau evenimentelor la care a participat cineva sau care s-au petrecut în timpul vieții cuiva. 2. (Înv.) Memorandum (1). 3. (Livr.) Monument sau clădire ridicate în amintirea unui eveniment sau a unei personalități. II. Adj. 1. Care este înregistrat în minte; din memorie (1). 2. Care servește pentru a aminti un eveniment însemnat, o persoană etc.; comemorativ. [Pr.: -ri-al] – Din germ. Memorial, fr. mémorial, lat. memorialis. substantiv neutrumemorial