MELÉU s.n. (Sport) Luptă corp la corp; îngrămădire organizată la rugbi. [Pron. -leu. / < fr. mélée]. substantiv neutrumeleu
MELÉU, meleuri, s. n. (Sport) Luptă corp la corp. ♦ (Spec.) Grămadă la rugbi. – Din fr. mêlée. substantiv neutrumeleu
meleu substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | meleu | meleul |
plural | meleuri | meleurile | |
genitiv-dativ | singular | meleu | meleului |
plural | meleuri | meleurilor |