mehtupciu definitie

mehtupcíŭ m. (turc. mektupğu, scriitor, secretar general al unuĭ minister, al uneĭ provinciĭ, al mareluĭ Vizir). Vechĭ. Scriitor la divanu domnesc. substantiv masculin mehtupciŭ

mehtupcíu s. m., art. mehtupcíul; pl. mehtupcíi, art. mehtupcíii (-ci-ii) substantiv masculin mehtupciu

MEHTUPCÍU, mehtupcii, s. m. (În Evul Mediu; în Țara Românească și în Moldova) Funcționar într-o cancelarie domnească. – Din tc. mektupçu. substantiv masculin mehtupciu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului mehtupciu

mehtupciu   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mehtupciu mehtupciul
plural mehtupcii mehtupciii
genitiv-dativ singular mehtupciu mehtupciului
plural mehtupcii mehtupciilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z