medic definitie

MEDIC- v. medico-. adjectivmedic

MÉDIC s.m. Persoană care practică medicina, având studii superioare de specialitate; doctor. [< lat. medicus]. adjectivmedic

médic (médici), s. m. – Doctor. It. medico.Der. medical, adj., din fr. médical; medicină, s. f., din fr. médicine; medicinal, adj., din fr. médicinal; medicament, s. n., din fr. médicament; protomedic, s. m. (primul medic al Curții, șeful serviciilor sanitare, funcție desființată în 5 septembrie 1859), cu pref. proto-. adjectivmedic

1) *médic, -ă s. (lat. medicus, adj. și s.). Vindecător, persoană care-ĭ scapă pe alțiĭ de boale [!]. Fig. Timpu e marele medic. V. doctor, vracĭ. adjectivmedic

2) *médic, -ă adj. Al mezilor, de la Mezĭ, din Media (Persia). Războaĭele medice, între Grecĭ și Perșĭ (504-449 în ainte [!] de Hristos). adjectivmedic

médic1 (mat.) adj. m., pl. médici; f. médică, pl. médice adjectivmedic

médic2 s. m., pl. médici adjectivmedic

medic m. 1. doftor ce practică medicina; 2. fig. ceea ce aduce leac: timpul e un mare medic. adjectivmedic

Medic a. relativ la Media sau la Mezi: răsboaiele medice, între Greci și Perși (504-449 a. Cr.). adjectivmedic

MÉDIC2, -Ă, medici, -ce, adj. Care aparține mezilor (și perșilor), privitor la mezi (și la perși). – Din med. adjectivmedic

MÉDIC1, medici, s. m. Persoană care profesează medicina (1) pe baza unor studii superioare de specialitate; specialist în medicină; doctor. ◊ Medic de familie = medic care acordă asistență medicală și îngrijiri, în mod constant, unui bolnav sau unei familii, în baza unui contract de asigurări medicale.- Din lat. medicus. adjectivmedic

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimedic

medic  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular medic medicul medică medica
plural medici medicii medice medicele
genitiv-dativ singular medic medicului medice medicei
plural medici medicilor medice medicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z