medalia definitie

credit rapid online ifn

MEDÁLIE s.f. Piesă de metal (ca o monedă) făcută în amintirea unui eveniment sau spre a fi conferită ca semn de distincție pentru merite excepționale. [Gen. -iei. / < it. medaglia, cf. fr. médaille]. substantiv femininmedalie

medálie (medálii), s. f. – Decorație. It. medaglia, cf. fr. médaille.Der. medaliat, adj. (premiat cu o medalie); medalion, s. n., din fr. médaillon (mr. medal’ione, din it. medaglione, cf. Ruffini 103). substantiv femininmedalie

credit rapid online ifn

*medálie f. (fr. médaille, d. it. medaglia, d. metallo, metal; sp. medalla, pg. medalha). Bucată de metal, de forma uneĭ monete [!], bătută în onoarea uneĭ persoane saŭ în amintirea unuĭ eveniment și care se dă și ca decorațiune orĭ recompensă p. vitejie în războĭ saŭ ca distincțiune la studiŭ saŭ concursurĭ. Fig. Reversu saŭ dosu medaliiĭ, partea grea, urîtă, defavorabilă a unuĭ lucru saŭ defectele uneĭ persoane care în colo [!] are calitățĭ. substantiv femininmedalie

medálie (-li-e) s. f., art. medália (-li-a), g.-d. art. medáliei; pl. medálii, art. medáliile (-li-i-) substantiv femininmedalie

medalie f. 1. bucată de metal bătută în onoarea unei persoane ilustre sau în amintirea unui eveniment important: medaliile Virtutea militară, Bene-Merenti, Răsplata muncii și Serviciul credincios; 2. recompensă dată într’un concurs, după o expozițiune; reversul medaliei, partea cea nefavorabilă a persoanelor sau a lucrurilor. În timpul răsboiului Austro-Român din 1916 s’au creat două medalii militare; Virtutea militară de războiu, rezervată excluziv gradelor inferioare și Bărbăție și Credință, cu spade încrucișate sub ramurile de laur, conferită pentru fapte meritorii gradelor inferioare. V. ordin. substantiv femininmedalie

MEDÁLIE, medalii, s. f. Piesă de metal (sau, uneori, de marmură), în formă de monedă, gravată cu figuri și inscripții, emisă în cinstea unei personalități sau în memoria unei acțiuni glorioase. ♦ Piesă de metal dată ca premiu la diferite concursuri sau ca distincție pentru merite deosebite în diferite domenii de activitate. ◊ Expr. Reversul medaliei = aspectul complementar, opus (adesea neplăcut) al unui lucru, al unei probleme, al unei situații. – Din it. medaglia. substantiv femininmedalie

MEDALIÁ vb. I. tr. A acorda o medalie. V. decora. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. médailler]. verb tranzitivmedalia

medaliá (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 medaliáză, 1 pl. medaliém (-li-em); conj. prez. 3 să medaliéze; ger. medaliínd (-li-ind) verb tranzitivmedalia

MEDALIÁ, medaliez, vb. I. Tranz. A distinge cu o medalie; a decora. [Pr.: -li-a] – Din medaliat (derivat regresiv). verb tranzitivmedalia

*medaliéz v. tr. (d. medalie; fr. médailler). Onorez dăruind o medalie. verb tranzitivmedaliez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluimedalia

medalia  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)medalia medaliere medaliat medaliind singular plural
medaliind medaliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) medaliez (să)medaliez medaliam medaliai medaliasem
a II-a (tu) medaliezi (să)medaliezi medaliai medaliași medaliaseși
a III-a (el, ea) medalia (să)medaliai medalia medalie medaliase
plural I (noi) medaliem (să)medaliem medaliam medaliarăm medaliaserăm
a II-a (voi) medaliați (să)medaliați medaliați medaliarăți medaliaserăți
a III-a (ei, ele) medalia (să)medalieze medaliau medalia medaliaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z