mecaniza definitie
MECANIZÁ vb. I. tr. A introduce folosirea mașinilor pentru efectuarea anumitor operații; a face mecanic (un proces, o operație etc.). V. automatiza. [< fr. mécaniser, it. meccanizzare]. verb tranzitiv mecaniza
mecanizá (a ~) vb., ind. prez. 3 mecanizeáză verb tranzitiv mecaniza
MECANIZÁ, mecanizez, vb. I. Tranz. A introduce în procesele de producție mașini, mecanisme, aparate etc. pentru executarea unor operații, activități, cu scopul de a înlocui sau a face mai eficientă munca fizică ori intelectuală a omului. – Din fr. mécaniser. verb tranzitiv mecaniza
*mecanizéz v. tr. (d. mecanic; fr. mécaniser). Fac asemenea uneĭ mașinĭ. Înzestrez cu multe mașinĭ de luptă: a mecaniza o armată. V. motorizez. verb tranzitiv mecanizez
Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului mecaniza
| mecaniza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) mecaniza | mecanizare | mecanizat | mecanizând | singular | plural | ||
| mecanizând | mecanizați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | mecanizez | (să) mecanizez | mecanizam | mecanizai | mecanizasem | |
| a II-a (tu) | mecanizezi | (să) mecanizezi | mecanizai | mecanizași | mecanizaseși | ||
| a III-a (el, ea) | mecanizează | (să) mecanizai | mecaniza | mecaniză | mecanizase | ||
| plural | I (noi) | mecanizăm | (să) mecanizăm | mecanizam | mecanizarăm | mecanizaserăm | |
| a II-a (voi) | mecanizați | (să) mecanizați | mecanizați | mecanizarăți | mecanizaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | mecanizează | (să) mecanizeze | mecanizau | mecanizară | mecanizaseră | ||