mausoleu definitie

*maŭ- saŭ mausoléŭ n., pl. ee (lat. mausoléum, vgr. mausóleion, d. numele luĭ Maŭsol, un rege al Cariiĭ [Asia Mică], căruĭa Artemisia, soția luĭ, ĭ-a înălțat un monument funerar măreț). Mormînt măreț. – Și mauz- (după fr.). substantiv neutrumaŭ

MAUSOLÉU s.n. Monument funerar ridicat în memoria unei persoane ilustre. [Pron. ma-u-so-leu, pl. -lee. / < fr. mausolée, cf. lat. mausoleum, gr. mausoleion < Mausol – rege din Caria]. substantiv neutrumausoleu

mausoléu (mau-) s. n., art. mausoléul; pl. mausolée substantiv neutrumausoleu

mausoleu n. mare și bogat monument funerar (ca al regelui Mausol); fig. o, dormi ’n pace, în mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc! (luna) EM. substantiv neutrumausoleu

MAUSOLÉU, mausolee, s. n. Monument funerar de proporții mari, ridicat în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc. – Din lat. mausoleum, germ. Mausoleum, fr. mausolée. substantiv neutrumausoleu