matriculare definitie

credit rapid online ifn

MATRICULÁR, -Ă adj. (Rar) Matricol. [< fr. matriculaire]. adjectivmatricular

matriculár (rar) (ma-tri-) adj. m., pl. matriculári; f. matriculáră, pl. matriculáre adjectivmatricular

credit rapid online ifn

MATRICULÁR, -Ă, matriculari, -e, adj. (Rar) Matricol (3). – Din fr. matriculaire. adjectivmatricular

matriculá (a ~) (rar) (ma-tri-) vb., ind. prez. 3 matriculeáză verb tranzitivmatricula

MATRICULÁ, matriculez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A înmatricula. 2. A aplica un semn caracteristic pe ceva. – Din fr. matriculer. verb tranzitivmatricula

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimatriculare

matriculare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular matriculare matricularea
plural matriculări matriculările
genitiv-dativ singular matriculări matriculării
plural matriculări matriculărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z