mastic definitie

MASTÍC s.n. 1. Rășină de origine vegetală, provenită dintr-un arbore exotic. 2. Masă formată dintr-un amestec de substanțe minerale sau organice, care se întărește în contact cu aerul. 3. Substanță pe bază de colofoniu, întrebuințată pentru ungerea rănilor la pomi. [< fr. mastic, cf. gr. mastiche]. substantiv neutru mastic

mastic s. n.1. Sacîz, rășina arborelui Pistacia lentiscus. – 2. Chit pentru sticlari. – Mr. măstihă. Fr. mastic, din gr. µάστιξ, de unde, prin intermediul arabei și sp. almáciga. E dublet al lui mastică, s. f. (țuică de mastic), din ngr. µαστίχα (Gáldi 207), cf. tc., bg. mastika, alb. mastik. substantiv neutru mastic

*mastíc n., pl. inuz. urĭ (fr. mastic). Pan. Sacîz. substantiv neutru mastic

mastíc s. n., (sorturi) pl. mastícuri substantiv neutru mastic

mastic n. 1. rășină scursă dintr’un arbore aziatic; 2. compozițiune din ceruză și uleiu, întrebuințată de geamgii. substantiv neutru mastic

MASTÍC, masticuri, s. n. 1. Material fluid sau vâscos alcătuit dintr-un amestec de substanțe minerale sau vegetale, care are proprietatea de a se întări în contact cu aerul și care servește la lipit, chituit, nivelat etc. ♦ Preparat vâscos obținut pe bază de colofoniu și folosit pentru acoperirea rănilor pomilor fructiferi. 2. Suc rășinos aromatic extras din trunchiul și din ramurile unui arbust asiatic (Pistacia lentiscus), care servește la fabricarea masticii, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc. – Din fr. mastic. substantiv neutru mastic

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului mastic

mastic   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mastic masticul
plural masticuri masticurile
genitiv-dativ singular mastic masticului
plural masticuri masticurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z