máșter (vitreg, crud) (reg.) adj. m., pl. máșteri; f. máșteră, pl. máștere adjectivmașter
MÁȘTER, -Ă, mașteri, -e, s. f., adj. 1. S. f. (Înv. și reg.) Mamă vitregă; maștehă. 2. Adj. (Reg.; despre frați, surori) Vitreg. ♦ Fig. Aspru, crud, nemilos. – Et. nec. adjectivmașter
máșteră (mamă vitregă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. máșterei; pl. máștere adjectivmașteră
MÁSTER2 s.n. (Inform.) Ultima listare a unui text înainte de fotocopiere. (< amer. master) substantiv masculinmaster
MÁSTER1 s.m. (În țările de limbă engleză) Titlu universitar, precedând pe cel de doctor, care se acordă la unul sau doi ani după terminarea facultății. (< engl. master) substantiv masculinmaster
máster1 (absolvent de masterat) s. m.,pl. másteri substantiv masculinmaster
máster2 (masterat) s. n., pl. mástere substantiv masculinmaster
MÁSTER, (1) mastere, s. n., (2) masteri, s. m. 1. S. n. Masterat. 2. S. m. Persoană care a obținut acest titlu. – Din engl. master. substantiv masculinmaster
master adjectiv | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | master | masterul |
plural | masteri | masterii | |
genitiv-dativ | singular | master | masterului |
plural | masteri | masterilor |