marmorare definitie

credit rapid online ifn

MARMORÁRE s.f. Acțiunea de a marmora și rezultatul ei. ♦ Deteriorare a unui negativ fotografic, care capătă aspectul structural al unei plăci de marmură din cauza lipsei de agitare a revelatorului în timpul developării. [< marmora]. substantiv femininmarmorare

marmoráre s. f., g.-d. art. marmorắrii; pl. marmorắri substantiv femininmarmorare

credit rapid online ifn

MARMORÁ vb. I. tr. A colora dând aspect de marmură (unui material). [< germ. marmorieren]. verb tranzitivmarmora

marmorá (a ~) vb., ind. prez. 3 marmoreáză verb tranzitivmarmora

marmorá v. a da hârtiei colori variate. verb tranzitivmarmora

MARMORÁ, marmorez, vb. I. Tranz. A da aspect de marmură hârtiei, lemnului etc. prin anumite procedee tehnice. – Din marmoră (după fr. marbre). verb tranzitivmarmora

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimarmorare

marmorare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular marmorare marmorarea
plural marmorări marmorările
genitiv-dativ singular marmorări marmorării
plural marmorări marmorărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z