marionetă definitie

MARIONÉTĂ s.f. 1. Păpușă manevrată cu sfori, care interpretează diferite roluri pe o scenă specială. 2. (Fig.) Executant servil, lipsit de individualitate; interpus. [Pron. -ri-o-. / < fr. marionnette]. substantiv femininmarionetă

*marionétă f., pl. e (fr. marionette, d. Marion, dim. d. Marie, Maria). Barb. Păpușă care se întrebuințează la teatru popular numit Vasilachi. Fig. Manechin, om fără voință. V. fantoș. substantiv femininmarionetă

marionétă (-ri-o-) s. f., g.-d. art. marionétei; pl. marionéte substantiv femininmarionetă

marionetă f. 1. mică figură de lemn sau de carton ce se mișca cu niște firișoare, pe un teatru mic: teatru de marionete, jocul păpușilor; 2. fig. persoană fără caracter (= fr. marionnette). substantiv femininmarionetă

MARIONÉTĂ, marionete, s. f. Păpușă sau figurină acționată de o persoană (cu ajutorul unor sfori) spre a interpreta diferite roluri în teatrul de păpuși; fantoșă. ♦ Fig. Persoană care execută orbește ceea ce i se cere. ◊ (Adjectival) Guvern-marionetă. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. marionnette. substantiv femininmarionetă

guvérn-marionétă (-ri-o-) s. n., pl. guvérne-marionétă substantiv femininguvern-marionetă