marghioli definitie

credit rapid online ifn

marghiol a. șiret. [Gr. mod., din it. mariola]. ║ m, seducător de inimi: marghiolul cel din sat POP. adjectivmarghiol

marghiól (marghióli), s. m.1. Impostor, șmecher. – 2. Donjuan, crai. – Mr. marγiol. Ngr. μαργιόλος (Roesler 572; Meyer 260; Cihac, II, 673), cf. tc. mariol, din it. mariuolo. Sec. XVII. – Der. marghioli, vb. refl. (a se fandosi), cf. ngr. μαργιολεύω; marghiolie, s. f. (fandoseală), cf. ngr. μαργιολία. adjectivmarghiol

credit rapid online ifn

marghĭól, -oálă adj., pl. m. (ngr. mar[g]ĭólos, șiret, șmecher [de unde și turc. mariol, haĭmana, netrebnic], d. it. mariolo, mariuolo, înșelător la joc, pungaș). Rar azĭ. Șiret, priceput la rele: aŭ fost un marghĭol și ĭ-aŭ spus mencĭunĭ [!] (Cost. 1, 309). – În Serbia mărghĭol, frumos. adjectivmarghĭol

marghiól (înv., reg.) (-ghiol) adj. m., pl. marghióli; f. marghioálă, pl. marghioále adjectivmarghiol

MARGHIÓL, -OÁLĂ, marghioli, -oale, adj. (Înv. și reg.) Deștept, isteț; p. ext. șmecher, șiret, ștrengar; ușuratic. – Din ngr. marghiólos. adjectivmarghiol

marghioli, marghiolesc I v. t. 1. a fi inteligent în afaceri. 2. a se îmbogăți de pe urma capacității sale sexuale. II v. r. a face mofturi; a se alinta. verbmarghioli

!marghiolí (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se marghioléște, imperf. 3 sg. se marghioleá; conj. prez. 3 să se marghioleáscă verbmarghioli

marghiolì v. 1. a fuduli; 2. a se preface: ați murit ori vă marghioliți ? POP. verbmarghiolì

MARGHIOLÍ, marghiolesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A face mofturi, fasoane; a se fandosi, a se sclifosi, a se alinta. ♦ A se preface. – Din marghiol. verbmarghioli

marghĭolésc (mă) v. refl. (d. marghĭol; ngr. margĭolévo, lucrez cu șiretenie). Fam. Mă prefac, mă fasolesc, mă sclifosesc: ĭa uĭte-te [!] cum se marghĭolește mitocanca! verbmarghĭolesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluimarghioli

marghioli  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)marghioli marghiolire marghiolit marghiolind singular plural
marghiolind marghioliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) marghiolesc (să)marghiolesc marghioleam marghiolii marghiolisem
a II-a (tu) marghiolești (să)marghiolești marghioleai marghioliși marghioliseși
a III-a (el, ea) marghiolește (să)marghioleai marghiolea marghioli marghiolise
plural I (noi) marghiolim (să)marghiolim marghioleam marghiolirăm marghioliserăm
a II-a (voi) marghioliți (să)marghioliți marghioleați marghiolirăți marghioliserăți
a III-a (ei, ele) marghiolesc (să)marghiolească marghioleau marghioli marghioliseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z