MARACÁS s.n. Instrument muzical construit dintr-o nucă de cocos și un mâner, având introduse în interior pietricele sau nisip, care, prin scuturare, produc niște sunete caracteristice, asemănătoare cu ale castanietelor. [< sp. maracas – copac din Peru]. substantiv neutrumaracas
MARACÁS, maracase, s. n. Instrument muzical de percuție sud-american, construit dintr-o nucă de cocos care conține grăunțe și nisip. – Din sp. maracas. substantiv neutrumaracas
maracas substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | maracas | maracasul |
plural | maracase | maracasele | |
genitiv-dativ | singular | maracas | maracasului |
plural | maracase | maracaselor |