MANUSCRÍS, -Ă adj., s.n. (Operă, lucrare, text) scris de mână (azi și dactilografiat); netipărit. [Var. manuscript s.n. / cf. fr. manuscrit, lat. manuscriptum < lat. manus – mână, scribere – a scrie; după scris]. substantiv neutrumanuscris
MANUSCRÍS, -Ă, manuscriși, -se, s. n., adj. 1. S. n. Text scris de mână sau, p. ext., dactilografiat. ◊ Loc. adj. și adv. În manuscris = (încă) netipărit. 2. Adj. (Despre texte, lucrări) Scris cu mâna sau, p. ext., dactilografiat. [Var.: (înv.) manuscrípt s. n.] – Din lat. manuscriptus (după scris). substantiv neutrumanuscris
MANUSCRÍPT s.n. v. manuscris. substantiv neutrumanuscript
manuscrípt n., pl. e (lat. manu-scriptus, scris cu mîna). Carte scrisă cu mîna (în opoz. cu imprimat saŭ tipăritură). – Se zice maĭ des manuscris (formă românizată, ca extract, product și extras, produs) și se întrebuințează și ca adj.: o carte manuscrisă. substantiv neutrumanuscript
manuscript n. operă scrisă cu mâna: un manuscript rar. substantiv neutrumanuscript
MANUSCRÍPT s. n. v. manuscris. substantiv neutrumanuscript
manuscript substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | manuscript | manuscriptul |
plural | manuscripte | manuscriptele | |
genitiv-dativ | singular | manuscript | manuscriptului |
plural | manuscripte | manuscriptelor |