mansuetudine definitie

credit rapid online ifn

MANSUETÚDINE s.f. (Liv.) Blândețe, bunătate. [Pron. -su-e-. / < lat. mansuetudo, it. mansuetudine]. substantiv femininmansuetudine

*mansuetúdine f. (lat. mansuetúdo, -údinis). Blîndeță [!], amabilitate, indulgență. substantiv femininmansuetudine

credit rapid online ifn

mansuetúdine (livr.) (-su-e-) s. f., g.-d. art. mansuetúdinii substantiv femininmansuetudine

MANSUETÚDINE s. f. (Livr.) Înclinația de a ierta cu generozitate; mărinimie, indulgență. [Pr.: -su-e-] – Din lat. mansuetudo, -inis, it. mansuetudine. substantiv femininmansuetudine

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimansuetudine

mansuetudine  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mansuetudine mansuetudinea
plural
genitiv-dativ singular mansuetudini mansuetudinii
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z