manipulá (a ~) vb., ind. prez. 3 manipuleáză verb tranzitivmanipula
manipulà v. 1. a opera cu mâna asupra substanțelor chimice; 2. a administra: a manipula bani publici. verb tranzitivmanipulà
MANIPULÁ, manipulez, vb. I. Tranz. A mânui, a manevra. ♦ Fig. A influența prin diverse mijloace modul de a gândi și de a acționa al unei persoane sau al unei colectivități. – Din fr. manipuler. verb tranzitivmanipula
*manipuléz v. tr. (d. manipul; fr. manipuler, it. manipolare). Mînuĭesc, umblu cu: a manipula un vagon de tranvaĭ [!], medicamente, banĭ, scrisorĭ (la poștă). verb tranzitivmanipulez
manipula verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)manipula | manipulare | manipulat | manipulând | singular | plural | ||
manipulând | manipulați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | manipulez | (să)manipulez | manipulam | manipulai | manipulasem | |
a II-a (tu) | manipulezi | (să)manipulezi | manipulai | manipulași | manipulaseși | ||
a III-a (el, ea) | manipulează | (să)manipulai | manipula | manipulă | manipulase | ||
plural | I (noi) | manipulăm | (să)manipulăm | manipulam | manipularăm | manipulaserăm | |
a II-a (voi) | manipulați | (să)manipulați | manipulați | manipularăți | manipulaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | manipulează | (să)manipuleze | manipulau | manipulară | manipulaseră |