Alege sensul dorit: manifesta -verb manifesta -verb tranzitiv

manifesta definitie

manifest, manifeste s. n. (intl.) recurs. adjectivmanifest

MANIFÉST s.n. 1. Declarație sau program scris prin care un guvern, un suveran, un partid politic, o grupare literară etc. își arată public intențiile sau își modifică conduita; text politic răspândit în scop de agitație. 2. (Mar.) Document de transport în care se înscriu mărfurile încărcate pe o navă. [< fr. manifeste, engl. manifest]. adjectivmanifest

MANIFÉST, -Ă adj. (adesea adv.) Vădit, evident, vizibil. [< fr. manifeste, cf. it. manifesto, lat. manifestus]. adjectivmanifest

1) manifést n., pl. e (fr. manifeste, it. manifesto). Declarațiune publică scrisă făcută de un suveran, un om politic, un partid: manifestu duceluĭ de Braunschweig (1792) provocă indignarea Franciiĭ. adjectivmanifest

2) manifést, -ă adj. (lat. manifestus). Evident, notoriŭ: eroare manifestă, hoț manifest. Adv. În mod manifest. adjectivmanifest

manifést1 adj. m., pl. maniféști; f. maniféstă, pl. maniféste adjectivmanifest

manifést2 s. n., pl. maniféste adjectivmanifest

manifest a. învederat, notoriu: eroare manifestă ║ n. declarațiune publică făcută de un principe, de un general, de un guvern. adjectivmanifest

MANIFÉST, -Ă, manifești, -ste, s. n., adj. 1. S. n. Declarație prin care șeful statului, guvernul, un partid politic, o grupare literară etc. își fac cunoscute în mod public programul, hotărârile, concepțiile, intențiile etc.; text cu conținut politic, răspândit pentru a determina acțiuni imediate. 2. Adj. (Adesea adverbial) Vădit, clar, evident; indiscutabil. ♦ Care a fost declarat, exprimat în mod categoric; fățiș. – Din lat. manifestum, fr. manifeste. adjectivmanifest

3) manifést și -éz, a v. tr. (lat. manifestare). Fac cunoscut, arăt, exprim: îmĭ manifest bucuria, voința. V. intr. Fac manifestațiune publică: poporu a manifestat strigînd „ura”. V. refl. Mă exprim, îmĭ arăt sentimentele, voința, puterea: Dumnezeŭ se manifestá pin [!] operele luĭ. verbmanifest

MANIFESTÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) vădi, a (se) arăta, a (se) face cunoscut. ♦ A (se) da (fără voie) pe față, a (se) trăda. 2. intr. A participa la o manifestație, a face o manifestație. [P.i. (1) manifést și (2) -tez, 3,6 -tă. / < fr. manifester, cf. lat. manifestare]. verbmanifesta

manifestá1 (a ~) (a arăta un sentiment, a exprima o tendință) vb., ind. prez. 3 mani­féstă verbmanifesta

manifestá2 (a ~) (a participa la o manifestație) vb., ind. prez. 3 manifesteáză verbmanifesta

MANIFESTÁ, (1, 2) manifést, (3) manifestez, vb. I. 1. Tranz. A exprima, a arăta, prin comportare, prin atitudine etc., un sentiment, o tendință. 2. Tranz. și refl. A (se) face cunoscut, a (se) vădi, a (se) exterioriza, a (se) arăta. 3. Intranz. A face o manifestație, a participa la o manifestație; a demonstra. – Din fr. manifester. verbmanifesta

3) manifést și -éz, a v. tr. (lat. manifestare). Fac cunoscut, arăt, exprim: îmĭ manifest bucuria, voința. V. intr. Fac manifestațiune publică: poporu a manifestat strigînd „ura”. V. refl. Mă exprim, îmĭ arăt sentimentele, voința, puterea: Dumnezeŭ se manifestá pin [!] operele luĭ. verb tranzitivmanifest

manifestà v. 1. a face cunoscut: a-și manifesta cugetarea; 2. a da pe față: a-și manifesta bucuria. verb tranzitivmanifestà

MANIFESTÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) vădi, a (se) arăta, a (se) face cunoscut. ♦ A (se) da (fără voie) pe față, a (se) trăda. 2. intr. A participa la o manifestație, a face o manifestație. [P.i. (1) manifést și (2) -tez, 3,6 -tă. / < fr. manifester, cf. lat. manifestare]. verb tranzitivmanifesta

MANIFESTÁ, (1, 2) manifést, (3) manifestez, vb. I. 1. Tranz. A exprima, a arăta, prin comportare, prin atitudine etc., un sentiment, o tendință. 2. Tranz. și refl. A (se) face cunoscut, a (se) vădi, a (se) exterioriza, a (se) arăta. 3. Intranz. A face o manifestație, a participa la o manifestație; a demonstra. – Din fr. manifester. verb tranzitivmanifesta

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluimanifesta

manifesta  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)manifesta manifestare manifestat manifestând singular plural
manifestând manifestați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) manifestez (să)manifest manifestam manifestai manifestasem
a II-a (tu) manifești (să)manifestezi manifestai manifestași manifestaseși
a III-a (el, ea) manifestă (să)manifestai manifesta manifestă manifestase
plural I (noi) manifestăm (să)manifestăm manifestam manifestarăm manifestaserăm
a II-a (voi) manifestați (să)manifestați manifestați manifestarăți manifestaserăți
a III-a (ei, ele) manifestea (să)manifeste manifestau manifesta manifestaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z