mamifer definitie

*mamifér, -ă adj. (d. lat. mamma, țîță, și fer ca în fructifer). Zool. Care are mamele. N. pl. Prima din cele cincĭ clase de animale vertebrate, caracterizată pin [!] mamele. – Mamiferele se împart în doŭă marĭ grupe: placentare și neplacentare. Prima grupă cuprinde 12 ordine: primatele, lemurienele (saŭ prosimienele), chiropterele, carnivorele, pinipedele, insectivorele, rozătoarele, proboscidienele, artiodactilele, perisodactilele, cetaceele și edentatele; a doŭa grupă: marsupialele și monotremele. Toate mamiferele nasc puĭ viĭ, pe care-ĭ nutresc cu laptele produs de mamele. Mamiferele aŭ doĭ plămînĭ, un creĭer și o inimă; toate, afară de cetacee, aŭ patru extremitățĭ saŭ membre, care se numesc mînĭ [!], picĭoare saŭ labe. Pintre [!] ele-s animalele cele maĭ marĭ. substantiv neutrumamifer

mamifér s. n., pl. mamifére substantiv neutrumamifer

mamifer m. animal din clasa mamiferelor. substantiv neutrumamifer

MAMIFÉR, mamifere, s. n. (La pl.) Clasă de vertebrate superioare care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele lor; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (Adjectival) Animal mamifer. – Din fr. mammifère. substantiv neutrumamifer

MAMIFÉRE s.n. pl. Clasă de vertebrate superioare, care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu lapte propriu; (la sg.) animal din această clasă. ♦ (adj.) Animal mamifer. [Sg. mamifer. / < fr. mammifères, cf. lat. mamma – mamelă, ferre – a purta]. substantiv neutrumamifere

mamifere n. pl. clasă de animale cu țâțe. substantiv neutrumamifere