maidan definitie

maidán (maidáne), s. n.1. (Înv.) Piață. – 2. (Înv.) Domeniu, teren, moment sau loc propice. – 3. (Mold.) Tîrg,. obor. – 4. Cîmp, teren pe raza unei localități. – Var. me(i)d(e)an. Mr. migdane, megl. migdan. Tc. (arab.) maidan, meidan (Miklosich, Türk. Elem., II, 155; Eguilaz 452; Roesler 598; Șeineanu, II, 243; Berneker, II, 6; Lokotsch 1364; Ronzevalle 167), cf. ngr. μεϊντάνι, alb., pol., rus. mejdan, bg., sb. medan, v. port. midan. substantiv neutrumaidan

maidán s. n., pl. maidáne substantiv neutrumaidan

maĭdán n., pl. e și urĭ (turc. maĭdan și meĭdan, cîmp întins, pĭață, răgaz, d. ar. meĭd, mișcare; ngr. meĭntáni, pron. meĭdáni; bg. meĭdan, rut. pol. majdan). Munt. Vechĭ. Cîmp de luptă. Fig. Răgaz, răstimp. Azĭ. Pĭață (rar și „tîrg”). Bătătura caseĭ la țară. A ĭeși la maĭdan, a ĭeși la iveală, a se expune. A scoate la maĭdan, a scoate la iveală, a expune (V. vileag). A ajunge la maĭdan, a ajunge la liman, la loc bun, la capăt. – În Mold. (vechĭ) meĭdan și medan; (azĭ) în nord meĭdean și medean (pl. eanurĭ și -ene), pĭață, tîrg; în sud numaĭ medean (pl. eanurĭ și ene), pĭață (fără tîrg). Vechĭ a avea medean și meĭdean, a avea loc saŭ timp potrivit de acțiune. substantiv neutrumaĭdan

maidan n. 1. spațiu gol, teren neacoperit de clădiri: grădini și maidanuri unde să se depuie soldații bolnavi GHICA; 2. bătătura unei case țărănești: mândra șade pe maidan și ’mi ’nșiră la mărgean POP.; 3. fig. a ieși la maidan, a veni la iveală, a se descoperi; a scoate la maidan, a face să iasă la lumină, a face cunoscut; a ajunge la maidan, la bun sfârșit. [Turc. MAYDAN, MEYDAN, arenă, piață, de unde și forma Mold. medean]. substantiv neutrumaidan

MAIDÁN, maidane, s. n. Teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități. ◊ Expr. (Pop.) A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut. A bate maidanul (sau maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda. – Din tc. meydan, maydan. substantiv neutrumaidan

a ieși la maidan expr. (intl.) 1. a se face cunoscut în lumea interlopă. 2. a ieși la jefuit. 3. a practica prostituția. substantiv neutruaieșilamaidan

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimaidan

maidan  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular maidan maidanul
plural maidane maidanele
genitiv-dativ singular maidan maidanului
plural maidane maidanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z