mahmudea definitie

mahmudeá (mahmudéle), s. f. – Monedă turcească de aur, bătută de sultanul Mahomed II (1785-1839), de unde i se trage și numele; valora 40 de taleri (mahmudea tare) sau 35 (mahmudea moale), dar s-a depreciat rapid (în 1848 valora 16,24 și respectiv 6,67 franci). – Mr. mahmude, megl. mămudie. Tc. mahmudiyé (Roesler 599; Șeineanu, II, 242), cf. ngr. μαχμουτιές, sb. mahmudija. substantiv femininmahmudea

mahmudeá f., pl. ele (turc. mahmudiĭé). O veche monetă turcească de aur bătută de sultanu Mahmud II († 1839) și care valora 45 de leĭ vechĭ (Iorga, Negoț, 224). – Și magm-. substantiv femininmahmudea

mahmudeá s. f., art. mahmudeáua, g.-d. art. mahmudélei; pl. mahmudéle, art. mahmudélele substantiv femininmahmudea

mahmudeà f. veche monedă turceașcă de aur (bătută de Sultanul Mahmud): cu dăsagi cu buzdugele pline cu mahmudele POP. [Turc. MAHMUDYÈ]. substantiv femininmahmudeà

MAHMUDEÁ, mahmudele, s. f. Monedă turcească de aur, care a circulat și în Țările Române în prima jumătate a sec. XIX. – Din tc. mahmudiye. substantiv femininmahmudea