mahalagiu definitie

mahalagíŭ, -gĭoáĭcă s. (d. mahala). Fam. Locuitor din mahala. Locuitor din aceĭașĭ mahala cu altu. Fig. Om prost crescut, mitocan: femeĭa asta răcnește ca o mahalagĭoaĭcă. substantiv masculin mahalagiŭ

mahalagíu s. m., art. mahalagíul; pl. mahalagíi, art. mahalagíii (-gi-ii) substantiv masculin mahalagiu

mahalagiù m. 1. cel ce locuiește într’o mahala; 2. fig. mitocan. [Formațiune analogică]. substantiv masculin mahalagiù

MAHALAGÍU, mahalagii, s. m. Bărbat care locuiește într-un cartier mărginaș, la periferia unui oraș; p. ext. bărbat cu apucături vulgare, grosolane, care se ceartă și bârfește. – Mahala + suf. -giu. substantiv masculin mahalagiu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului mahalagiu

mahalagiu   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mahalagiu mahalagiul
plural mahalagii mahalagiii
genitiv-dativ singular mahalagiu mahalagiului
plural mahalagii mahalagiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z