maculă definitie
- Vezi aici mai multe sinonimemaculă
- Vezi aici mai multe rimemaculă
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuma
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cumac
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina culă
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuulă
MÁCULĂ s.f. (Liv.) Pată ♦ Modificare de culoare a pielii, datorită unei reacții inflamatoare. ♦ Porțiune a unui organ vegetal diferit colorată de fondul general. [Cf. lat. macula, fr. macule]. substantiv femininmaculă
máculă (înv.) s. f., g.-d. art. máculei; pl. mácule substantiv femininmaculă
MACULÁ vb. I. tr. 1. (Liv.) A păta. 2. A strica o coală de tipar îmbâcsind-o cu prea multă cerneală. [Cf. fr. maculer, lat. maculare]. verb tranzitivmacula
maculá (maculéz, maculát), vb. – A păta, a murdări. Fr. maculer. – Der. maculatură, s. f., din fr. maculature; maculator, s. n. (caiet de notițe). verb tranzitivmacula
maculá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 maculeáză verb tranzitivmacula
MACULÁ, maculez, vb. I. Tranz. (Livr.) A păta, a murdări, a mânji. – Din lat. maculare, fr. maculer. verb tranzitivmacula
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimaculă
| maculă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | maculă | macula |
| plural | macule | maculele | |
| genitiv-dativ | singular | macule | maculei |
| plural | macule | maculelor | |