reduceri si promotii 2018
Definitie mărginit - ce inseamna mărginit - Dex Online

mărginit definitie

mărginít, -ă adj. Limitat. Fig. Prost, fără inteligență: om mărginit. adjectiv mărginit

mărginit a. 1. limitat; 2. fig. de puțină agerime: om mărginit. adjectiv mărginit

MĂRGINÍT, -Ă, mărginiți, -te, adj. 1. Limitat, redus. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de inteligență; limitat, redus, prost; (despre calități intelectuale, sufletești etc.) lipsit de agerime, de profunzime. – V. mărgini. adjectiv mărginit

mărginí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mărginésc, imperf. 3 sg. mărgineá; conj. prez. 3 să mărgineáscă verb tranzitiv mărgini

mărginì v. 1. a pune margine, a despărți; 2. fig. a se opri, a se înfrâna: mărginește-te! verb tranzitiv mărginì

MĂRGINÍ, mărginesc, vb. IV. 1. Tranz. A forma limitele, marginile unui lucru, unei suprafețe etc.; a contura un lucru, o suprafață, a încadra, a delimita. ♦ A stabili anumite limite. ♦ Refl. recipr. A se învecina cu..., a avea hotar comun cu... 2. Tranz. și refl. A (se) limita, a (se) reduce, a (se) restrânge, a (se) rezuma. 3. Tranz. (Înv.) A ține sub pază, a fixa cuiva domiciliu forțat; a închide. – Din margine. verb tranzitiv mărgini

mărginésc v. tr. (d. margine). Pun margine, limitez: a mărgini operațiunile. Opresc, pun la locu luĭ, pun cu botu pe labe: l-am mărginit pe acel obraznic. V. refl. Mă limitez, mă mulțămesc [!] cu cît am, mă astîmpăr: mărginește-te, cheltuitorule! verb tranzitiv mărginesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului mărginit

mărginit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mărginit mărginitul mărgini mărginita
plural mărginiți mărginiții mărginite mărginitele
genitiv-dativ singular mărginit mărginitului mărginite mărginitei
plural mărginiți mărginiților mărginite mărginitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z