reduceri si promotii 2018
Definitie mânuire - ce inseamna mânuire - Dex Online

mânuire definitie

mânuíre s. f., g.-d. art. mânuírii; pl. mânuíri substantiv feminin mânuire

MÂNUÍRE, mânuiri, s. f. Acțiunea de a mânui și rezultatul ei. [Pr.: -nu-i-] – V. mânui. substantiv feminin mânuire

*mî́nuĭ și -ĭésc, a v. tr. (d. mînă, după fr. manier. V. maniez, manipulez). Maniez, umblu cu, lucrez cu, învîrtesc. Fig. A mînui bine o limbă străină. verb tranzitiv mînuĭ

mânuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mânuiésc, imperf. 3 sg. mânuiá; conj. prez. 3 mânuiáscă verb tranzitiv mânui

mânuì v. V. manià. verb tranzitiv mânuì

MÂNUÍ, mânuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A folosi un instrument, o unealtă, o armă cu ajutorul mâinilor. ♦ P. gener. A folosi, a aplica. 2. A lua sau a duce cu mâna; a manipula. 3. A administra, a manipula bani, fonduri. – Mână + suf. -ui. verb tranzitiv mânui

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului mânuire

mânuire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mânuire mânuirea
plural mânuiri mânuirile
genitiv-dativ singular mânuiri mânuirii
plural mânuiri mânuirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z