reduceri si promotii 2018
Definitie mândrie - ce inseamna mândrie - Dex Online

mândrie definitie

mândríe s. f., art. mândría, g.-d. art. mândríei; pl. mândríi, art. mândríile substantiv feminin mândrie

mândrie f. 1. în sens bun: sentiment nobil și înalt ce provine dintr’o încredere legitimă în propriul său merit și care îmboldește la fapte mari; 2. în sens rău: sentiment exagerat se imitează mândria legitimă și care face să ne credem mai presus de semenii noștri. [Vechiu-rom. mândrie, înțelepciune («începutul mândriei frica Domnului», Coresi); sensul intermediar este cumințenie exagerată, semeție, trufie; v. mândru]. substantiv feminin mândrie

MÂNDRÍE, mândrii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire, de satisfacție, de plăcere, de bucurie; ceea ce produce mulțumire, satisfacție, plăcere, bucurie; sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii. ♦ Ceea ce constituie prilej de laudă, de fală, de mulțumire. 2. Sentiment de încredere exagerată în calitățile proprii; orgoliu, trufie, îngâmfare. – Mândru + suf. -ie. substantiv feminin mândrie

mîndríe f. (d. mîndru). Vechĭ. Înțelepcĭune. Azĭ. Calitatea de a fi mîndru, fudulie, orgoliŭ, trufie. substantiv feminin mîndrie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului mândrie

mândrie   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mândrie mândria
plural mândrii mândriile
genitiv-dativ singular mândrii mândriei
plural mândrii mândriilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z