mâhniciune definitie

măhnicĭúne f. Rar. Măhnire. substantiv femininmăhnicĭune

mâhniciúne (înv.) s. f., g.-d. art. mâhniciúnii; pl. mâhniciúni substantiv femininmâhniciune

MÂHNICIÚNE, mâhniciuni, s. f. (Înv.) Mâhnire. – Mâhni + suf. -iciune. substantiv femininmâhniciune

măhnicĭúne f. Rar. Măhnire. substantiv femininmăhnicĭune

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimâhniciune

mâhniciune   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mâhniciune mâhniciunea
plural mâhniciuni mâhniciunile
genitiv-dativ singular mâhniciuni mâhniciunii
plural mâhniciuni mâhniciunilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z