LUTH s.n. Vechi instrument muzical cu coarde, asemănător lăutei. [Cf. fr. luth, it. liuto]. substantiv neutruluth
luth (instrument muzical) [th pron. t] s. n., pl. lúthuri substantiv neutruluth
LUTH, luthuri, s. n. Vechi instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta. [Pr.: lut] – Din fr. luth. Cf. it. liuto. substantiv neutruluth
luth substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | luth | luthul |
plural | luthuri | luthurile | |
genitiv-dativ | singular | luth | luthului |
plural | luthuri | luthurilor |