lupoáĭe f., pl. oĭ (formă veche îld. lupoaĭcă). O buruĭană care crește parazită pe rădăcinile de tutun, cînepă, zîrnă și maĭ rar de popușoĭ [!] (orobanche [saŭ; phelipáea] ramosa). substantiv femininlupoaĭe
lupoaie f. plantă parazită de coloare albăstrie, devenind după înflorire gălbuie, e stricăcioasă porumbului (Orobanche ramosa). substantiv femininlupoaie
LUPOÁIE, lupoaie, s. f. 1. (înv. și reg.) Lupoaică. 2. Plantă erbacee parazită, fără clorofilă, cu flori albăstrui sau albe-gălbui, cu frunze mici ca niște solzi, dăunătoare culturilor de floarea-soarelui, porumb, cânepă, tutun etc., din care își extrage hrana, provocând reducerea recoltelor (Orobanche ramosa). – Lup + suf. -oaie. substantiv femininlupoaie
lupoaie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | lupoaie | lupoaia |
plural | lupoaie | lupoaiele | |
genitiv-dativ | singular | lupoaie | lupoaiei |
plural | lupoaie | lupoaielor |