LUMINOZITÁTE s.f. 1. Transparență, limpezime. ♦ Proprietate a unui sistem optic de a transmite cât mai mult din lumina pe care o primește. ♦ (Astr.) Strălucire a stelelor. 2. Însușire a unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase. 3. (Fig.) Seninătate, limpezime, optimism. [Cf. fr. luminosité]. substantiv femininluminozitate
*luminozitáte f. (d. luminos). Calitatea de a fi luminos: luminozitatea ceruluĭ Italiiĭ. substantiv femininluminozitate
luminozitáte s. f., g.-d. art. luminozitắții; pl. luminozitắți substantiv femininluminozitate
LUMINOZITÁTE, luminozități, s. f. 1. însușire a unui corp de a fi luminos (I 1); strălucire. ♦ (Fiz.) Caracteristică a instrumentelor optice, exprimată prin raportul dintre iluminarea imaginii unui obiect și strălucirea obiectului. ♦ (Astron.) Strălucire a stelelor, exprimată fie prin emisia totală de energie luminoasă, fie în raport cu luminozitatea Soarelui. 2. însușirea unui loc, a unei incinte etc. de a fi luminoase (I 2). 3. Fig. Seninătate, limpezime; optimism; bucurie. – Din fr. luminosité. substantiv femininluminozitate
luminozitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | luminozitate | luminozitatea |
plural | luminozități | luminozitățile | |
genitiv-dativ | singular | luminozități | luminozității |
plural | luminozități | luminozităților |