luci definitie

credit rapid online ifn

lucí (lucésc, lucít), vb. – A străluci. – Mr. luțescu, luțire, istr. (rezluțescu). Lat. lucῑre, var. a lui lucĕre (Densusianu, Lr., 147; Pușcariu 988; Candrea-Dens., 1009; REW 5136); cf. prov., port. luzir, v. fr. luisir (fr. luire), sp. lucir.Der. luciu, adj. (strălucitor; lustruit); luciu, s. n. (strălucire; sclipire; suprafață lustruită sau netedă) deverbal, a cărui întîlnire cu sl. lučĭ „lumină”, sb., cr., slov. luč „lumină” pare întîmplătoare; luceală, s. f. (înv., luciu); lucioară, s. f. (varietate de pere); lucios, adj. (lucitor, strălucitor, neted); lucitor, adj. (strălucitor). – Der. neol. lucid, adj., din fr. lucide; luciditate, s. f., din fr. lucidité; translucid, adj., din fr. translucide; luciolă, s. f. (licurici), din it. lucciola, împrumut literar al romantismului, fără circulație reală. – Cf. lucoare, lumină, străluci, luced. verbluci

lucí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lucésc, imperf. 3 sg. luceá; conj. prez. 3 să luceáscă verbluci

credit rapid online ifn

lucì v 1. a lumina (vorbind mai ales de soare); 2. a străluci. [Lat. LUCESCERE]. verblucì

LUCÍ, lucesc, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi lumină; a străluci, a lumina. 2. A sclipi din cauza luminii; a scânteia. ♦ (Despre ochi) A avea o strălucire deosebită, exprimând o emoție, o dorință etc. 3. Fig. (Despre idei, sentimente) A apărea în mod brusc sau pentru scurt timp. ♦ A se remarca prin calități deosebite. – Lat. *lucire (= lucere). verbluci

lucésc v. intr. (lat. lûcesco, lûcire îld. lûcére, d. lux, lûcis, lumină, rudă cu vgr. leukós, alb. și got. liuhath, germ. licht, lumină; pv. pg. luzir, vfr. luisir, nfr. luire, sp. lucir. V. strălucesc, lumină). Strălucesc, am splendoare: auru, diamantu, scînteĭa, focu lucește [!]. verblucesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiluci

luci  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)luci lucire lucit lucind singular plural
lucind luciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) lucesc (să)lucesc luceam lucii lucisem
a II-a (tu) lucești (să)lucești luceai luciși luciseși
a III-a (el, ea) lucește (să)luceai lucea luci lucise
plural I (noi) lucim (să)lucim luceam lucirăm luciserăm
a II-a (voi) luciți (să)luciți luceați lucirăți luciserăți
a III-a (ei, ele) lucesc (să)lucească luceau luci luciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z