lóză, V. lozie. substantiv femininloză
lóză, s.f. – (bot.) Lozie; răchită, salcie (Salix cineria): „Un fel de salcie pe ale cărei rămurele, prevăzute cu mâțișori, maramureșenii le sfințesc la biserică în Duminica Floriilor” (Papahagi 1925). – Din ucr. lozá (Papahagi). substantiv femininloză
lózie f. (vsl. loziĭe, vlăstare, vițe; bg. lóziĭe și lozĭe, vie. V. loază 1, lozniță). Est. Salcie, mlajă, răchită din ale căreĭ crăngĭ [!] se fac coșurĭ (sálix [purpúrea și viminális]). Pădurice supțire [!] de lozie. – În nord lóză, pl. e (sîrb. loza, vie). substantiv femininlozie
loză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | loză | loza |
plural | loze | lozele | |
genitiv-dativ | singular | loze | lozei |
plural | loze | lozelor |