LORD s.m. Înalt titlu nobilar în Anglia; persoană care poartă acest titlu. ♦ Denumirea dată unor demnitari englezi. [Pl. -zi. / < engl., fr. lord]. substantiv masculinlord
*lord m. (engl. lord). În Anglia, titlu dat „perilor” (pairilor) și membrilor camereĭ înalte. Lordu maĭor, primar al Londreĭ. V. lady. substantiv masculinlord
lord s. m., pl. lorzi substantiv masculinlord
lord m. titlu de onoare dat (în Anglia) nobililor; lord mayor, titlul primarului din Londra. substantiv masculinlord
LORD, lorzi, s. m. (în Anglia) 1. (în Evul Mediu) Mare proprietar funciar; (în prezent) titlu nobiliar ereditar sau conferit de monarh; persoană care poartă acest titlu. 2. Membru al Camerei superioare a Parlamentului. Camera Lorzilor. 3. Termen care intră în componența titlului oficial purtat de unii înalți demnitari din Marea Britanie. – Din engl., fr. lord. substantiv masculinlord
Tennyson (Lord) m. celebru poet liric englez (1809-1892). substantiv masculintennyson
Wellington (Lord) m. general englez, comandantul armatei anglo-spaniole în contra Franței (1810-1814), învinse (1815) pe Napoleon la Waterloo (1769-1852). substantiv masculinwellington
lord substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | lord | lordul |
plural | lorzi | lorzii | |
genitiv-dativ | singular | lord | lordului |
plural | lorzi | lorzilor |