logaritm definitie

LOGARÍTM s.m. (Mat.) Putere la care trebuie ridicat un anumit număr (numit bază) pentru a obține un număr dat. ◊ Logaritm zecimal = logaritm având ca bază numărul 10. [< fr. logarithme, cf. gr. logosproporție, arithmos – număr]. substantiv masculin logaritm

*logarítm m. (vgr. lógos, cuvînt, și arithmós, număr). Mat. Număr luat într´o progresiune aritmetică și care răspunde unuĭ număr luat într´o progresiune geometrică: logaritmiĭ aŭ fost inventațĭ de Scoțianu Napier († 1617). substantiv masculin logaritm

logarítm s. m., pl. logarítmi substantiv masculin logaritm

logaritm m. numere cari, substituindu-se altora date într’o chestiune, pot înlocui înmulțirea cu o adunare și împărțirea cu o scădere: table de logaritmi. substantiv masculin logaritm

LOGARÍTM, logaritmi, s. m. Putere la care trebuie ridicat un anumit număr pozitiv, numit bază, spre a obține numărul dat.Logaritm zecimal = logaritm a cărui bază este numărul 10. Tablă (sau tabelă) de logaritmi = (carte cuprinzând) tabelele logaritmului unor numere, cu care se pot calcula logaritmii tuturor numerelor. – Din fr. logarithme. substantiv masculin logaritm

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului logaritm

logaritm   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular logaritm logaritmul
plural logaritmi logaritmii
genitiv-dativ singular logaritm logaritmului
plural logaritmi logaritmilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z