lăcústă f., pl. e (lat. lõcŭsta [it. locusta], pv. sp. longosta, vfr. laouste, nfr. langouste, cat. llangosta, pg. lagosta). Un insect [!] ortopter săritor lung pînă la 6-7 centimetri și care călătorește în stolurĭ și devastează semănăturile. (În delta Dunăriĭ îs foarte multe). Fig. Parazit, devastator, lipitoare: Jidaniĭ îs adevărate lăcuste. – Fals locustă. substantiv femininlăcustă
locustă f. V. lăcustă. substantiv femininlocustă
LOCÚSTĂ s. f. v. lăcustă. substantiv femininlocustă
locustă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | locustă | locusta |
plural | locuste | locustele | |
genitiv-dativ | singular | locuste | locustei |
plural | locuste | locustelor |