locui definitie

locuí (locuiésc, locuít), vb. – A trăi, a avea reședința. – Var. lăcui. Mag. lakni (Cihac, II, 511; Tiktin; Gáldi, Dict., 93). Rezultatul normal, lăcui, azi înv., a fost apropiat de loc. Cf. sl. lakuvati, care apare numai în acte de provenință română, și în bg. din Trans. lakuva (Miklosich, Bulg., 126). Der. locaș (var. lăcaș), s. n. (locuință), din mag. lakás; locuință, s. f. (casă de locuit), cu suf. -ință; locuitor, s. m.; conlocui, vb. (a trăi împreună), format după fr. cohabiter; conlocuitor, adj., cuvînt forțat de regimul comunist. verb tranzitivlocui

lăcuì (locuì) v. a ședea într’un loc, a trăi undeva. [Ung. LAKN, forma literară locui a fost modelată după loc, cu care náre de a face]. verb tranzitivlăcuì

locuì v. a ședea într’un loc, a trăi undeva. [V. lăcuì]. verb tranzitivlocuì

locuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. locuiésc, imperf. 3 sg. locuiá; conj. prez. 3 să locuiáscă verb tranzitivlocui

LOCUÍ, locuiesc, vb. IV. 1. Intranz. A-și avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuința undeva; a sta, a ședea undeva, a domicilia. 2. Tranz. (înv.) A așeza pe cineva într-un loc; a stabili, a coloniza. – Din magh. lakni (după loc). verb tranzitivlocui

1) lăcuĭésc (vechĭ) și locuĭésc v. intr. (ung. lakni, a locui. Locuĭesc supt infl. luĭ loc). Șed, îs stabilit într´un loc: a locui într´o casă, într´un oraș, la țară. V. tr. Barbariĭ locuĭaŭ odinioară Dacia. verb tranzitivlăcuĭesc

locuĭésc, V. lăcuĭesc 1. verb tranzitivlocuĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluilocui

locui  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)locui locuire locuit locuind singular plural
locuind locuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) locuiesc (să)locuiesc locuiam locuii locuisem
a II-a (tu) locuiești (să)locuiești locuiai locuiși locuiseși
a III-a (el, ea) locuiește (să)locuiai locuia locui locuise
plural I (noi) locuim (să)locuim locuiam locuirăm locuiserăm
a II-a (voi) locuiți (să)locuiți locuiați locuirăți locuiserăți
a III-a (ei, ele) locuiesc (să)locuiască locuiau locui locuiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z