liniament definitie

LINIAMÉNT s.n. (Rar) 1. Linie. 2. Prima schiță a unei lucrări, primele contururi ale unei opere. [Pron. -ni-a-, pl. -te, -turi. / cf. fr. linéament]. substantiv neutru liniament

*lineamént și liniamént n., pl. e (lat. lineamentum și liniamentum, d. linea, linie). Trăsătură, linie, schiță orĭ formă a unuĭ lucru: lineamentele generale ale unuĭ plan. substantiv neutru lineament

liniamént, liniár, V. lineament, linear. substantiv neutru liniament

liniamént (-ni-a-) s. n., pl. liniaménte substantiv neutru liniament

liniament n. 1. linie delicată: liniamentele mâinii; 2. fig. prima schiță a unei opere; 3. pl. trăsurile feței. substantiv neutru liniament

LINIAMÉNT, liniamente, s. n. 1. Linie (1), trăsătură. 2. Prima schiță a unei lucrări. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. linéament (după linie). substantiv neutru liniament

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului liniament

liniament   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular liniament liniamentul
plural liniamenturi liniamentele
genitiv-dativ singular liniament liniamentului
plural liniamenturi liniamenturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z