lingou definitie

credit rapid online ifn

LINGÓU s.n. Bloc de metal sau de aliaj obținut prin turnare într-o lingotieră. [< fr. lingot]. substantiv neutrulingou

*lingóŭ n., pl. urĭ (fr. lingot, d. engl. ingot, lingoŭ). Barb. Drug de aur saŭ de argint în ainte [!] de a fi prefăcut în monedă. substantiv neutrulingoŭ

credit rapid online ifn

lingóu s. n., art. lingóul; pl. lingóuri substantiv neutrulingou

LINGÓU, lingouri, s. n. Bloc de metal sau de aliaj, obținut prin turnare în lingotieră, care urmează să fie prelucrat ulterior. – Din fr. lingot. substantiv neutrulingou

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluilingou

lingou  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lingou lingoul
plural lingouri lingourile
genitiv-dativ singular lingou lingoului
plural lingouri lingourilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z