LIFTÁT, -Ă, liftați, -te, adj. 1. (Despre minge, la tenis) Căreia i s-a imprimat, prin aruncare sau lovire, anumite efecte. 2. (Despre țiței) Care a fost scos la suprafață. – V. lifta. adjectivliftat
LIFTÁ vb. I. tr., intr. 1. A trimite mingea (la volei, la tenis și la tenis de masă) peste fileu prin lovituri de atac care nu se execută cu putere. 2. A aduce la suprafață țițeiul acumulat în sonde. [< engl. lift, cf. fr. lifter]. verb tranzitivlifta
lifta, liftez v. t. a înșela. verb tranzitivlifta
liftá (a ~) vb., ind. prez. 3 lifteáză verb tranzitivlifta
LIFTÁ, liftez, vb. I. 1. Tranz. (La tenis) A trimite mingea imprimându-i anumite efecte. 2. A scoate la suprafață țițeiul acumulat în sonde. – Din fr. lifter. verb tranzitivlifta
liftat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | liftat | liftatul | liftată | liftata |
plural | liftați | liftații | liftate | liftatele | |
genitiv-dativ | singular | liftat | liftatului | liftate | liftatei |
plural | liftați | liftaților | liftate | liftatelor |