licura definitie

credit rapid online ifn

LICURÁ vb. I v. licări. verblicura

licărésc, licurésc și -uréz v. intr. (din aceĭașĭ răd. cu vgr. lýke, lumină de zorĭ, leukós, alb, cu lat. lux, lucis, lumină, lucére, a luci, cu got. liuhath, lumină, germ. licht ș. a.). Lucesc puțin: lampa, focu de abea [!]maĭ licărea. Fig. În ochiĭ luĭ licări o rază de speranță. verblicăresc

credit rapid online ifn

licurésc și -éz, V. licăresc. verblicuresc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluilicura

licura  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)licura licurare licurat licurând singular plural
licurând
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) (să)—
a II-a (tu) (să)—
a III-a (el, ea) licură (să)— licura licură licurase
plural I (noi) (să)—
a II-a (voi) (să)—
a III-a (ei, ele) licură (să)licure licurau licura licuraseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z